Provocarea de 10…9 zile!

Ei…și se duse Unleash the Power Within. Energia acumulată acolo, intențiile, planurile  erau la cote maxime când am pășit afară de la seminar.

Dar, cum Tony e un băiat isteț știe că într-un mediu optim, îți e lesne să fii cel mai bun, să  fii cutezător, să crezi că ești de neoprit.  La seminar aveai (aproape) toate ingredientele pentru a fi cea mai bună versiune a ta: 13000 de oameni deschiși pentru a evolua, diverși experți pe scenă care să te convingă să împingi dincolo de zona de confort, atmosfera. Când zic aproape mă refer la faptul că pe parcursul evenimentului nu prea aveam răgaz pentru a mânca, pentru a ne hidrata sau …folosi toaleta.

Însă viața cui arată așa? Bucurie, entuziasm, deschidere, depășirea limitelor, experți care să te însoțească de dimineața până seara? Dap, poate viața lui Tony. A mea cu siguranță nu.

Cred că este fain să mergi la UPW chiar și de o faci doar pentru atmosfera de acolo. Însă dincolo de ce se întâmplă în acea sală, scopul seminarului este ceea ce implementează fiecare odată întors la viața lui.

Provocarea e să fii cea mai bună versiune a ta într-un mediu care nu îți mai e așa favorabil, ba chiar poate deveni ostil. Și să faci asta continuu.

Totul începe cu banala îngrijire a noastră. A corpului, a minții, a spiritului. Este ea banală, dar cine o face? Iar eu, cu 2 seminare UPW la activ și tot nu mă ținusem de provocare sau mai fentam ba una, ba alta.

Înainte de a pleca, am fost “obligați” să promitem că  vom oferi acestor părți ale noastre cel mai bun tratament pentru un minim de 10 zile. Ca un experiment. Iar apoi, mai vedem.

Ne-am înhămat ca pentru 10 zile să mâncăm fructe, legume, semințe, să bem minim 2 litri de apă pe zi, să facem mișcare 40 de minute o dată la două zile, să medităm dimineața, să facem exerciții de repirație și pentru o bună postură, să citim sau ascultăm materiale care ne motivează, care ne hrănesc mintea și spiritul. Buuuun!

Cum a fost asta pentru mine?

În primul rând, trebuie să recunosc, că deși anul acesta a fost a treia oară când am mers la eveniment, până acum nu mi-am asumat această provocare. Nu total. Acum am zis că a treia oară e ca în povești. SĂ FACEM ASTA!

Precizare: alimentația mea era deja aproape integral compusă din fructe, legume și semințe la care adăugam rar pește, ouă, zilnic pâine integrală de secară, ocazional ciocolată sau alte dulciuri. De asemenea, fac sport regulat, yoga și meditez.

Provocarea mea era un update: să renunț la pește, cereale, dulciuri, să fac meditația de pregătire pentru zi dimineața, să fac exercițiile de respirație și pentru postură zilnic.

Ca de obicei când e vorba de o schimbare, mintea mea a identificat într-o milisecundă posibile “primejdii”: “dar tu ai renunțat deja la așa multe din alimentația ta, dacă îți va face rău?”, “știi că o să faci foamea 10 zile, da?”, “când o să mai faci și toate astea, măi Arina?” și tot așa.

Pasul 1: pregătirea

Am pus deoparte aceste gânduri asigurându-mă eu pe mine că 10 zile nu mă vor periclita și mă pun pe treabă.

În primul rând, fac planul: stabilesc meniul, programez zilele când voi face mișcare, pun alarma să sune pentru a îmi reaminti de hidratare, exercițiile de respirație, pentru postură și meditație. Stabilesc ce urma să citesc.

Apoi fac cumpărăturile. De fel, coșul meu e oricum plin de fructe și legume, însă acum se lăfăiau doar ele în toată spledoarea: legume care de care mai colorate, sezoniere cum sunt urzicile, loboda, ridichiile; salate, semințe, nuci, fructe diverse.

Aveam emoții.

IMG_5831

Pasul 2: stabilirea meniului

Știam de la mai mari ca Steve Jobs că mintea obosește hotărând și alegând lucruri, așa că am stabilit din capul locului că micul dejun și cina vor consta dintr-o salată enormă cu ceva proaspăt sau gătit minim lângă: tofu, avocado sau ciuperci călite.

La prânz voi mânca ceva gătit cu o salată sau o supă. Cum ar fi: pure de cartofi cu salată de varză sau mâncare de fasole cu murături.

Pentru gustări: smoothie-uri, fructe, nuci.

IMG_7229

Pasul 3: execuția

Înainte de a mă apuca, îmi fac un plan mental. Mă văd făcând lucrurile astea, mă văd simțindu-mă bine și ajungând încântată la final. Îmi imaginez că nu va fi greu, cu atât mai mult cu cât deja făcusem asta în trecut, atunci când am renunțat la carne (cu excepția peștelui), sau când am renunțat la gluten și la dulciuri aproape de 100%.

Vine ziua unu. Totul merge strună. La fel în ziua doi. La fel în ziua trei.

Treptat, începusem să simt acea energie pe care mi-o dorisem așa de mult! Nici nu știam ce anume mă încântă mai mult: starea mentală efervescentă, energia fizică, pofta de râs?Încă nu ajunsesem să sar din pat ca friptă când suna alarma dimineața, dar, imediat după trezire, mă inunda un sentiment de bine, de forță, de invincibilitate, de optimism. Iar zilele curgeau diferit. Pentru că mă simțeam eu diferit. În bine.

Tentațiile

Însă… vine ziua 4. Atunci am simțit pentru prima dată că voi leșina de poftă dacă nu mănânc niște pâine de secară.

IMG_6491

Imediat cum a apărut acest gând, au sărit grămadă altele: “oare ar fi așa grav să mănânc niște pufuleți?”, “hai că mi-au ieșit analizele perfect, ce naiba! pot devia puțin! corpul meu va face față!”

Dar mă țin tare. Nu și nu! Vream să fac asta.

Însă cu acea primă tentație, s-a declanșat o luptă în mine: mintea începuse să mă saboteze! Parcă nu mă mai simțeam așa energică, așa determinată. Doar din cauza acelor gânduri care se strecurau în mintea mea încercând să mă zăpăcească. Corpul meu însă venea să o contrazică: mă simțeam excelent, eforturile de tot felul nu mă mai lăsau cu bateria golită ca până atunci, ba chiar mă umpleam de energie. Așa că am perseverat.

IMG_6536

Atunci când am renunțat la carne, și am redus până aproape de 0 glutenul sau dulciurile a fost diferit. Gândul cu care pornisem atunci a fost “gata cu asta!”, chiar de drumul a fost sinuos până la atingerea scopului.

Însă acum, știind că e doar o pauză, tentațiile m-au chinuit groaznic.

Așa de rău încât am scurtat perioada de la 10 la 9 zile. Asta pentru că s-a suprapus cu 1 mai, când odată ajunsă la mare – ce om să fii să nu mănânci niște hamsii?

Iar dacă am dat drumul tentațiior, următorii pe listă au fost pufuleții pe care i-am devorat cu nesaț! Și o eugenie care încalcă atât de multe NU-uri în alimentația mea!

Pe scurtProvocarea mi-a reușit! 

Am mâncat fructe, legume, nuci și semințe pentru 9 zile;

Am băut 2 litri de lichide pe zi. (apă, ceai verde sau din plante medicinale, supliment “verde”*);

Am făcut mișcare susținută la fiecare 2 zile: 3 porții de alergat, 2 de exerciții; plus stretching;

Am făcut exerciții de respirație și pentru postură corectă zilnic;

Mi-am început ziua cu meditație ce a durat minim 10 minute;

Am citit “Codul divin al vieții” de Kazuo Murakami.

Am rezistat tentațiilor!

Totul a fost extraordinar!

Singurul minus, în cazul meu, este că am slăbit 3-4 kg în condițiile în care eu sunt deja slăbuță!

Deși provocarea s-a sfârșit și am voie să consum pește, ouă și mult-râvnita pâine de secară sau alte mici prostioare ca pufuleții, ceva din mine s-a mutat pe parcursul acestei provocări astfel încât momentam voi continua cu acest regim.

Vorba lui Tony: “nothing tastes as good as being healthy feels!”

Concluziile mele

Fericirea e hand made! E nevoie de efort pentru a fi fericit. Cel puțin pentru început, până devine automatism. Aceste 9 zile au fost cele mai energice de când sunt adult. Nu am făcut altceva față de normal, nu am făcut mai mult sport, mai multe eforturi iar viața mea și-a urmat cursul cu multele provocări de care mă lovesc zilnic.

Diferența a fost făcută de faptul că m-am pregătit pentru fiecare zi, scoțând la iveală cea mai bună versiune a mea. Una este să te trezești gândind că “iar nu am dormit de-ajuns”, vizualizând întreaga zi ca o mare listă cu căsuțe de bifat, drumuri de făcut și cu rare momente de pauză, respirat, bucurie. Pentru că adevărul e că am o viață plină: carieră, facultate, familie, sănătate, dezvoltare personală iar jonglarea cu ele este consumatoare de energie.

Iar alta e să pornești pe drumul zilei încărcat/ă cu recunoștință, dorind să trăiești cu intenție acea zi, dorind nu doar să răspunzi la viață ci să o și creezi. Cu un corp în formă maximă, oxigenat, hidratat, alimentat pentru nevoile lui. Un corp care se mișcă și e capabil de atâtea. Cu o minte care poate vedea nu numai primejdia, nenorocirea, răul, dar și binecuvântarea, norocul, binele. Și cu un spirit care știe că totul este posibil, că nu există limite!

Provocările sunt multe în viața mea. Aceste zile mi-au arătat că pentru a trece de la nivelul la care eram, în care “mă descurcam” la acela în care savurez ce mi se întâmplă și mă simt plină de energie, diferența o face pregătirea pentru viață și menținerea calității ei zi cu zi la cote înalte. Fizic, mental, spiritual.

Încearcă și tu!

* Suplimentul verde menționat la lichide este o băutură alcătuită din apă la care se adaugă o linguriță de praf alcalinizator din plante uscate pentru fiecare litru. Se găsește în plafar.

 

 

 

Advertisements